Rezultatele 1 - 16 din 16 pentru "salarii privat"

Cluburile sportive private, care beneficiază de cel puțin 50% fonduri publice în bugetul total anual, nu vor mai primi finanțări din aceste fonduri publice dacă nu afișează, pe pagina de internet proprie, sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil și execuția bugetară anuală, dar și numele și prenumele persoanelor din conducerea clubului, grila de salarizare, numărul sportivilor legitimați precum și cuantumul remunerațiilor și al altor venituri acordate pe baza contractelor de activitate sportivă, potrivit unui proiect legislativ promulgat de președinte.

Cluburile sportive private, care beneficiază de cel puțin 50% fonduri publice în bugetul total anual, nu vor mai beneficia de finanțări din aceste fonduri publice dacă nu afișează, pe pagina de internet proprie, sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil și execuția bugetară anuală, dar și numele și prenumele persoanelor din conducerea clubului, grila de salarizare, numărul sportivilor legitimați precum și cuantumul remunerațiilor și al altor venituri acordate pe baza contractelor de activitate sportivă, potrivit unui proiect legislativ adoptat prin vot final de către Parlament.

Cluburile sportive private nu vor mai beneficia de finanțări din fonduri publice dacă nu afișează, pe pagina de internet proprie, sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil și execuția bugetară anuală, dar și numele și prenumele persoanelor din conducerea clubului, grila de salarizare, numărul sportivilor legitimați precum și cuantumul remunerațiilor și al altor venituri acordate pe baza contractelor de activitate sportivă.

Cluburile sportive private nu vor mai beneficia de finanțări din fonduri publice dacă nu afișează, pe pagina de internet proprie, sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil și execuția bugetară anuală, dar și numele și prenumele persoanelor din conducerea clubului, grila de salarizare, numărul sportivilor legitimați precum și cuantumul remunerațiilor și al altor venituri acordate pe baza contractelor de activitate sportivă.

PSD, partid aflat la guvernare împreună cu PNL și UDMR, vehiculează în ultimul timp intenția înlocuirii cotei de impozitare actuale a veniturilor, de 10%, cu un sistem progresiv, posibil însoțit de un regim mai complex de deduceri. Mesajele transmise până acum de liderii PSD nu sunt clare în ce privește noul sistem și variază de la cote mai ridicate pentru veniturile mari, alături de deduceri, până la diminuări, de fapt, ale taxării veniturilor mai mici obținute din muncă. Lucrurile ar trebui să fie clarificate după prezentarea în perioada următoare a unei analize la care lucrează Ministerul Finanțelor (separată de analiza fiscalității prevăzută de PNRR).

Salariile angajaților români din multinaționale vor crește, în medie, cu 2,2% în termeni reali anul viitor, o dinamică similară fiind estimată pentru majoritatea țărilor din regiune.

Salariile din Europa Centrală și de Est (ECE) cresc, dar cresc ele destul de repede cât să facă zona neatractivă pentru investiții? Încă mai e loc. În ultimul deceniu salariile nemților au crescut de 2,5 ori mai mult în euro, în timp ce în ECE a crescut și productivitatea și costurile cu forța de muncă rămân mult mai mici.

Vorbim de Europa cu două viteze, dar România pare să aibă chiar două sau trei turații diferite în interiorul țării. Sunt județe unde mai puțin de 15% din totalul populației lucrează pe un salariu. E vorba despre județele sărace, unde unul din trei angajați lucrează la stat. Iar creșterea salariilor bugetarilor cu mult peste media din economia productivă a generat alte discrepanțe.

Salariile au crescut mai mult la stat față de privat față de 2015. Nu e nicio îndoială. Dar și în rândul bugetarilor se vede o diferență semnificativă în funcție de județ. Și în economia productivă vedem diferențe mari între creșterile salariilor.

Salariile bugetarilor din România au explodat după 2015. Pentru fiecare leu în plus câștigat în privat, funcționarii publici au luat aproape 3 lei! Lucrătorii din administrație au ajuns să câștige mai mult decât funcționarii din Polonia și Ungaria, iar media pe total bugetari, inclusiv cei din sănătate și educație, a depășit-o pe cea din Ungaria și se apropie vertiginos de cea din Polonia, relevă datele Profit.ro. În privat, salariile rămân cu circa o treime sub cele din cele două țări din regiune.

Salariile din sectorul public au ajuns în ianuarie la o creștere de 26,7% raportat la prima lună a anului trecut, un ritm mult mai alert comparativ cu situația din mediul privat, unde avansul anual a fost de numai 15,8%. În plus, diferența dintre salariul mediu din administrația publică și cel din sectorul privat este acum extrem de mare, la un nivel similar cu cel din anul 2008, anul în care la nivel global s-a declanșat criza financiară. În 2009, din cauza deficitului bugetar ridicat și a dezechilibrelor majore, cauzate inclusiv de creșterile nejustificate ale salariilor din sectorul public, România încheia un acord cu FMI și implementa măsuri dure de austeritate.

Angajații din sectorul privat din România rămân în continuare penultimii la salarii între statele UE din Europa Centrală și de Est, în pofida creșterilor din ultimele luni, care s-au concentrat, însă, mai mult în sectorul de stat și mai puțin în privat. Ritmul de majorare a salariilor este în sectorul public de aproape două ori mai rapid decât în cel privat, ca urmare a politicilor salariale ale Guvernului.

Angajații din companiile private au primit salarii mai mari cu aproximativ 14% în primele trei luni ale acestui an, față de primul trimestru al anului trecut, pe fondul creșterii economiei și a numărului de angajări.

Câștigurile salariale din sectorul bugetar au crescut, în perioada decembrie 2015 - decembrie 2016, cu 17,7%, de aproape două ori mai repede decât salariile din sectorul privat, care au avansat cu 9,8% în aceeași perioadă, arată un raport publicat joi de analiștii ING Bank, care își bazează calculele pe datele publicate dimineață de Institutul Național de Statistică (INS).

Diferența dintre salariile pe care le primesc angajații de la stat și cei din sectorul privat depășește, în medie, 400 de lei lunar, relevă un amplu document oficial. Analiza indică și diferențele de salarizare între bărbați și femei, inclusiv în funcție de studiile efectuate, precum și între diferite meserii.

Câștigurile salariale au crescut, în perioada ianuarie 2015-ianuarie 2016, cu 9,2% în sectorul privat și cu 21,6% în sectorul bugetar, arată un raport publicat, miercuri, de analiștii Raiffeisen Bank, care au calculat ratele de creștere pe baza dateleor publicate, anterior de către Institutul Național de Statistică (INS).